CELE PATRU TIPURI DE STRES ALE LUI ALBRECHT

1
albrecht , tipuri de stres , evitarea stresului

In timp ce un oarecare nivel de stres in activitatea profesionala este firesc, stresul excesiv poate avea impact negativ asupra productivitatii si performantei dumneavoastra si va poate afecta psihic si emotional. Stresul poate ajunge sa faca diferenta intre succesul sau esecul in cariera unei persoane.

Pentru a depasi stresul, trebuie mai intai sa il intelegeti, iar cele patru tipuri de stres definite de Albrecht va ajuta in acest sens. Stresul are multe cauze si imbraca multe forme. Identificarea tipului de stres cu care va confruntati va poate ajuta la evitarea stresului sau la identificarea mecanismului de depasire al acestuia.

Cele patru categorii comune de stres, in special in viata unui manager, sunt: stresul timpului (cand esti presat de timp), stresul anticipativ (cand te ingrijoreaza viitorul), stresul situational (cand te ingrijoreaza o situatie asupra careia nu ai control) si stresul de intalnire (ingrijorarea pentru interactiunea cu alte persoane sau grupuri de persoane).

ORIGINEA CONCEPTULUI

  • Dr. Karl Albrecht, consultant in management si speaker, a dezvoltat tehnici de instruire pentru reducerea stresului in mediul de afaceri. Acesta a definit in cartea sa din 1979, Stress and the Manager: Making it work for you, cele mai des intalnite tipuri de stres: stresul timpului, stresul anticipativ, stresul situational si stresul de intalnire.

EVITAREA STRESULUI PROFESIONAL – CELE PATRU TIPURI DE STRES

Cele patru tipuri de stres ale lui Albrecht si modul in care pot fi depasite:

Stresul timpului apare cand va ingrijorati cu privire la timpul pe care il aveti sau nu la dispozitie, va ingrijorati pentru numarul de sarcini pe care le aveti de indeplinit si va temeti ca nu veti realiza ceva de importanta majora. Stresul cauzat de timp este cel mai frecvent tip de stres experimentat de angajati la momentul actual, iar pentru cresterea productivitatii intr-o organizatie, cunoasterea modalitatii in care poate fi gestionat este esentiala:
  • Dezvoltati abilitati de management al timpului si acordati suficient timp activitatilor importante. Nu pierdeti timpul cu sarcini aparent urgente, dar cu impact redus (aceasta abordare va poate suprasolicita inutil).
  • Invatati cum sa creati mai mult timp de lucru pe parcursul unei zile. Aceasta poate insemna sa veniti mai devreme la serviciu sau sa plecati mai tarziu, astfel incat sa aveti timp si liniste pentru a va concentra asupra sarcinilor importante. De asemenea, incercati sa valorificati momentele in care sunteti cel mai productiv pentru a lucra la cele mai importante sarcini.
  • Ramaneti in control asupra timpului dumneavoastra, realizand activitatile obligatorii, insa refuzand politicos, dar cu asertivitate, sarcinile suplimentare pe care nu le puteti realiza din lipsa de timp.
Stresul anticipativ apare atunci cand va ganditi la situatii viitoare. Uneori, acest tip de stres poate fi generat de un eveniment specific. Intrucat stresul anticipativ se refera la situatii viitoare, in gestionarea acestuia puteti utiliza urmatoarele tehnici:
  • Constientizati ca evenimentul de care va temeti nu trebuie neaparat sa aiba rezultatele negative pe care vi le imaginati. Folositi tehnici de vizualizare pentru a va imagina ca situatia va avea rezultate pozitive.
  • Exersati si pregatiti-va pentru situatia viitoare generatoare de stres, atunci cand acesta este cauzat de lipsa de incredere in fortele proprii.
  • Invatati sa va depasiti frica de esec, realizand planuri de urgenta si analizand toate rezultatele posibile, pentru a obtine o imagine cat mai clara cu privire la ce s-ar putea intampla in viitor.
Stresul de situatie apare cand va regasiti in situatiile asupra carora nu aveti control, ca de exemplu o situatie de urgenta sau un conflict. Situatiile generatoare de stres sunt adesea spontane, iar pentru a le gestiona este important sa:
  • Dezvoltati capacitatea de constientizare de sine, care se refera la recunoasterea semnalelor psihice si emotionale pe care corpul dumneavoastra le transmite cand va aflati sub presiune. Constientizandu-le, le puteti gestiona corespunzator.
  • Ramaneti calm si adunati informatii, pentru ca agitatia si lipsa de control nu vor rezolva nimic, dar ramanand calm veti demonstra maturitate si veti avea ocazia sa intelegeti mai bine ce se intampla si sa ganditi cum puteti reactiona.
  • Dezvoltati abilitati de solutionare a conflictelor pentru a fi mai bine pregatit in gestionarea stresului cand situatia conflictuala apare.
  • Asteptati-va la orice! Fiind pregatit pentru toate scenariile posibile, nu veti fi surprins si veti avea raspunsul pregatit pentru fiecare scenariu.
Stresul de intalnire apare cand va ingrijorati cu privire la intalnirea cu o anumita persoana sau cu un grup de persoane. Acesta poate sa apara si atunci cand activitatea dumneavoastra presupune numeroase interactiuni personale cu clienti, in special daca acestia sunt nemultumiti. Pentru gestionarea stresului de intalnire, puteti sa dezvoltati:
  • abilitati de relationare interumana;
  • inteligenta emotionala (abilitatea de a recunoaste emotiile, dorintele si nevoile dumneavoastra si ale celorlalti);
  • empatia (priviti situatia din perspectiva altei persoane, oferindu-va o mai buna capacitate de a intelege situatia si de a structura comunicarea, tinand cont de sentimentele celuilalt).

CONCLUZII

Managerii pot intreprinde actiuni concrete pentru minimizarea stresului, atat a celui personal, cat si a celui resimtit de subordonati. Williams si Huber (1986) propun 5 actiuni manageriale care pot fi utilizate pentru reducerea stresului angajatilor:

  • Clarificarea prealabila si comunicarea sarcinilor, identificarea responsabilitatii, precum si a criteriilor de evaluare a performantei angajatilor in realizarea sarcinilor atribuite;
  • Introducerea consideratiei in stilul de conducere a angajatilor;
  • Delegarea mai eficienta si cresterea autonomiei individuale, atunci cand situatia justifica aceste aspecte;
  • Clarificarea obiectivelor si criteriilor pe baza carora se iau deciziile;
  • Fixarea si consolidarea politicilor cu privire la concediile obligatorii si la un program de lucru rezonabil.
Una dintre cauzele comune ale stresului in activitatea profesionala este senzatia ca lucrurile scapa de sub control. De aceea, printre elementele cheie pentru depasirea stresului se regasesc planificarea si prioritizarea – utilizand un fisier Excel, un grafic Gantt sau o simpla lista scrisa, cu activitatile in lucru si termenele la care va asteptati sa fie realizate.

Totodata, ar trebui sa tineti planul proiectului sau lista de actiuni sub o monitorizare regulata si sa intocmiti planuri de contingenta in cazul aparitiei decalajelor; o alta varianta recomandata ar fi organizarea intalnirilor operative cu managerii si colegii, pentru a-i tine la curent asupra progresului stadiului planurilor/listelor, tragand semnale de alerta in cazul unor posibile riscuri.

BIBLIOGRAFIE

  1. Karl Albrecht. Stress and the Manager. Simon and Schuster, 2010
  2. B Hiriyappa. Stress Management: Leading To Success, Booktango, 2013
  3. Melissa Roberts. The Everything Guide to Stress Management: Step-by-step advice for eliminating stress and living a happy, healthy life. Adams Media, 2011
  4. Jeff Harris, Sandra J. Hartman, Organizational Behavior, Psychology Press, 2001
  5. Mark L. Knapp, John A. Daly, Handbook of Interpersonal Communication, SAGE, 2002

error: Content is protected !!
Register New Account
Reset Password
Shopping cart