PROCESUL REZOLVARII PROBLEMELOR – problema corecta si solutia potrivita
Cuprins
„Daca as avea o ora sa salvez planeta, as aloca 59 de minute definind problema si un minut pentru a o rezolva” – Albert Einstein
Multe dintre organizatii, in proiectele de inovare pe care le desfasoara (dezvoltarea de noi produse, servicii, procese), nu abordeaza cu suficienta rigurozitate definirea problemelor pe care isi propun sa le rezolve si nici argumentarea motivului pentru care acestea sunt importante. Fara aceasta rigurozitate, companiile rateaza oportunitatile, isi consuma resursele si ajung sa desfasoare initiative de inovare care nu sunt aliniate cu strategiile lor.
- Companiile trebuie sa isi dezvolte abilitatea de a-si pune intrebarile potrivite, astfel incat sa abordeze problemele corecte. In acest context, este recomandat a se utiliza procesul rezolvarii problemelor care consta in identificarea unor intrebari si utilizarea raspunsurilor aferente pentru a crea documentarea problemei si elaborarea solutiilor corecte.
Importanta acestui aspect este data de 2 motive:
- Reuneste expertii companiei in jurul unei intelegeri comune a problemei si a motivului pentru care aceasta trebuie abordata, precum si a nivelului resurselor care ar trebui alocate;
- Ajuta organizatia sa defineasca in mod clar solutiile potentiale, oferind expertilor interni si externi pe diferite domenii informatiile de care au nevoie pentru rezolvarea problemei.
PASII RECOMANDATI IN REZOLVAREA PROBLEMELOR
Pasul 1: Stabilirea necesitatii existentei unei solutii
Presupune enuntarea problemei in cel mai simplu mod posibil, ca o declaratie sau slogan. Scopul acestui pas este de a defini problema intr-un mod cat mai simplu si clar: „Cautam X pentru a realiza Z, masurat prin Y”. In acest pas se clarifica importanta problemei si se definesc resursele pentru a o rezolva.
Intrebarile la care trebuie raspuns in aceasta etapa sunt:
Pasul 2: Justificarea nevoii
Scopul raspunsurilor la intrebarile care trebuie gandite in acest pas este de a explica de ce organizatia ar trebui sa incerce rezolvarea problemei.
Este important in aceasta etapa sa se initieze o discutie detaliata in organizatie cu privire la resursele care ar putea fi necesare implementarii solutiei care se va defini. Desi poate fi vazuta ca prematura aceasta discutie, inainte de definirea concreta a problemei si alegerea solutiei din gama celor propuse, nu este deloc prea devreme sa se inceapa explorarea resurselor disponibile din organizatie pentru a fi alocate implementarii solutiei. Este important sa se comunice nivelul resurselor umane si financiare necesare.
Pasul 3: Incadrarea problemei in context
Aceasta este etapa examinarii eforturilor anterioare legate de problema in cauza, pentru a alege o solutie care sa scuteasca timp si resurse si sa genereze un nivel ridicat de gandire creativa. Daca problema este specifica industriei in care activeaza firma, este vital sa intelegeti de ce alte companii de pe piata nu au reusit sa o abordeze.
- Aveti suportul necesar pentru evaluarea solutiilor posibile? Sunteti sigur ca puteti obtine bugetul financiar necesar pentru implementare?
- Exista probleme legate de brevete sau drepturi de proprietate intelectuala? Exista legi si reglementari care ar trebui luate in considerare? Raspunsurile la aceste intrebari ar putea necesita consultarea cu diferiti experti sau beneficiari.
Pasul 4: Elaborarea declaratiei de definire a problemei
In acest stadiu se elaboreaza descrierea completa si detaliata a problemei si cerintelor necesare implementarii solutiei. Declaratia problemei include toate elementele pe care organizatia le-a parcurs prin raspunsul la intrebarile din pasii anteriori si ajuta la stabilirea unui consens legat de o solutie viabila si resursele necesare pentru realizarea ei.
Intrebarile care va pot ajuta sa elaborati o declaratie completa si temeinica a problemei sunt:
CONCLUZII
Un proces structurat in rezolvarea problemelor are multiple beneficii pentru o organizatie:
- Eliminarea timpului pierdut cu discutii si dezbateri;
- Identificarea punctelor din cadrul procesului care trebuie imbunatatite;
- Descoperirea cauzelor sistematice si gruparea pe tipologii de cauze;
- Explicarea motivelor producerii unui incident;
- Atribuirea unei reprezentari concrete pentru un incident (si transpunerea lui in parametri masurabili);
- Compararea a ceea ce s-a intamplat in realitate cu ceea ce ar fi trebuit sa se intample, in fiecare punct din timpul producerii incidentului.
BIBLIOGRAFIE
- V. German, D.V. Ofitserov, Problem Solving: Methods, Programming and Future Concepts, Elsevier, 1995
- Robert J. Sternberg, Thinking and Problem Solving, Elsevier, 1998
- Dieter Fensel, Problem-Solving Methods: Understanding, Description, Development, and Reuse, Springer Science & Business Media, 2000
- Sarah Foster, Margaret McDougall, Lynsey Ankers, Can Do Problem Solving, Nelson Thornes, 2004
- Mark A. Runco, Problem Finding, Problem Solving, and Creativity, Greenwood Publishing Group, 1994
- Judith Combes Taylor Ph.D., Rebekah Lashman, Pamela Helling, Practical Problem-Solving Skills in the Workplace, AMACOM Div American Mgmt Assn, 1994
- Dale Seymour, Margaret Shedd, Finite Differences: A Problem Solving Technique, Creative Pubs., 1973
- Michael R. Kelly, Everyone’s Problem Solving Handbook, Taylor & Francis, 1992[/ihc-hide-content]
