ZONELE DE STABILITATE TOFFLER – COMBATEREA STRESULUI
Cuprins
Stresul este raspunsul organismului la o situatie asupra careia nu avem control si care devin coplesitoare. Toata lumea se confrunta cu o forma de stres, care poate fi declansata de o serie de evenimente – de la mici probleme cotidiene pana la schimbari majore, cum ar fi un divort sau pierderea locului de munca. Combaterea stresului devine astfel una dintre cele mai frecvente provocari cu care suntem nevoiti sa ne confruntam.
Gestionarea situatiilor coplesitoare si combaterea stresului sunt posibile cu ajutorul Zonelor de Stabilitate Toffler. Crearea Zonelor Toffler asigura un echilibru in managementul stresului, in special in perioadele de schimbare.
Schimbarile tehnologice, supraincarcarea la locul de munca, dorinta de a avansa in cariera si alti factori personali determina un nivel ridicat de stres. Angajatii pot face fata presiunilor extreme daca se bucura de sustinerea Zonelor de Stabilitate, adica persoane, idei, lucruri, locuri si chiar organizatii, care sa ii sustina, oferindu-le siguranta emotionala.
TIPURI DE STRES SI EFECTELE ACESTORA
In lupta pentru combaterea stresului trebuie sa identificati factorii care favorizeaza aparitia acestuia. Examinati cauzele stresului, gandurile pe care le aveti, modul in care va simtiti si cum reactionati atunci cand va aflati intr-o situatie dificila.
Toti indivizii, indiferent de varsta, comunitatea sau mediul din care provin, se confrunta cu aparitia stresului atat in viata personala, cat si in cea profesionala. Atunci cand stresul este resimtit intr-o forma majora, acesta are efecte daunatoare asupra sanatatii fizice si mentale.
Locul de munca este adesea o sursa constanta de presiuni si solicitari care favorizeaza aparitia stresului. Factorii de stres la locul de munca se impart, in linii mari, in 3 tipuri sau categorii: stres fizic, stres psihologic si stres psihosocial.
🔵 Stresul fizic – se refera la: prezenta unor traumatisme (rani, infectii, interventii chirurgicale); munca fizica intensa; mediul de lucru poluant sau nefavorabil (pesticide, erbicide, toxine, metale grele, lumina insuficienta, radiatii, zgomot, campuri electromagnetice), boli (agenti virali, bacterieni sau fungici); oboseala; dezechilibre hormonale; stres alimentar (deficiente nutriționale, alergii si sensibilități alimentare, obiceiuri alimentare nesanatoase); deshidratare; abuz de substante; probleme dentare.
🔵 Stresul psihologic – include: stresul emotional (temeri, frustrari, tristete, furie), stresul cognitiv (supraincarcare informationala, ingrijorare, vinovatie, rusine, gelozie, rezistenta, autocritica, autodepasire, perfectionism, anxietate, atacuri de panica) si stresul perceptual (credinte, roluri, povești, atitudini, viziunea asupra lumii).
🔵 Stresul psihosocial – consta in: dificultati de relationare (parteneriate, colaborari, munca in echipa); lipsa de sprijin social; lipsa resurselor; pierderea locului de munca; pierderea celor dragi; izolarea.
Combinarea mai multor factori de stres (de la locul de munca si din afara acestuia) poate duce la tensiuni sau la o forma grava de stres, afectand moralul si scazand calitatea muncii. Efectele stresului se pot resimti asupra tuturor angajatilor, indiferent de experienta sau rolul acestora.
Stresul la locul de munca poate scadea performanta fortei de munca si poate creste rata de rotatie a angajatilor in cadrul companiei. Stresul la locul de munca reduce concentrarea, diminueaza productivitatea, creste frecventa erorilor in indeplinirea sarcinilor, sporeste nivelul de irascibilitate si favorizeaza conflictele dintre angajati sau dintre manageri si angajati.
Stresul favorizeaza, de asemenea, aparitia unor emotii negative precum furia, anxietatea sau tristetea. Intr-un mediu extrem de stresant angajatii vor prezenta urmatoarele simptome:
- Dificultate in luarea deciziilor;
- Epuizare;
- Lipsa concentrarii;
- Tulburari de somn;
- Capacitate redusa de a-si indeplini sarcinile;
- Satisfactie redusa in raport cu activitatea profesionala;
- Sentimentul lipsei de control sau al lipsei de initiativa;
- Sentimente de deconectare;
- Izolarea si intreruperea relatiilor cu colegii de munca;
- Furie si iritabilitate;
- Capacitate redusa de a simti simpatie sau empatie.
ELEMENTE CARE AJUTA LA COMBATEREA STRESULUI
Conceptul Zonelor de Stabilitate a fost prezentat prima data de Alvin Toffler in anul 1971, in cartea sa „Future Shock”. Desi teoria nu a fost acceptata in mediul academic, ramane interesanta si relevanta pentru cotextul actual, care pune o presiune tot mai ridicata pe manageri.
Pentru multi oameni, revolutiile si schimbarile de la inceputul secolului al XX-lea au distrus sentimentul de „normalitate”, de ordine sociala si stabilitate. Incertitudinea a devenit norma in multe arii ale vietii sociale si economice.
Alvin Toffler sustine ca „socul viitorului” consta in prea multe schimbari intr-o perioada scurta de timp, ceea ce ne face sa fim stresati si dezorientati. Toffler sustine ca putem face fata schimbarilor, presiunii sau incertitudinii, cu conditia sa ne putem accesa „zonele de stabilitate”.
Conceptul lui Toffler este relativ simplu si are ca scop atenuarea si combaterea stresului. Acesta defineste Zonele de Stabilitate ca fiind locuri sau lucruri care va fac sa va simtiti in siguranta si creeaza o atmosfera relaxanta. In fapt, acestea nu se limiteaza doar la locuri specifice, ci pot fi:
🟢 Persoane care creeaza o atmosfera relaxanta si de siguranta, ascultandu-va fara a va critica, fapt pentru care simtiti ca nu este nevoie sa disimulati in preajma lor;
🟢 Idei care ofera stabilitate emotionala; pot fi de natura religioasa, politica ori valori adanc inradacinate in constiinta dumneavoastra (ex.: protectia mediului);
🟢 Locuri care creeaza un sentiment de siguranta, ca locuinta personala (cel mai frecvent), o cafenea etc.; locurile sunt cele mai des intalnite zone de stabilitate;
🟢 Obiecte preferate, in preajma carora va simtiti relaxat si in siguranta;
🟢 Organizatii sau grupuri in care va simtiti binevenit; de exemplu: un club favorit, un grup profesional sau chiar propria companie.
🟢 Rutina care consta in activitatile zilnice repetivite, de exemplu: a bea un ceai inainte de culcare.
Multe dintre elementele de mai sus se vor combina pentru a crea o Zona de Stabilitate care sa dea cel mai bun randament. De exemplu, o Zona de Stabilitate poate consta in: a bea o cafea in mod regulat cu un prieten intr-o anumita cafenea (obiect + persoana+ loc); relatiile personale apropiate pe care le aveti in cadrul unui grup (persoana + organizatie); ritualurile specifice unei religii (idei + grup).
Ca angajator sau lider este necesar sa intelegeti importanta Zonelor de Stabilitate pentru personalul dumneavoastra si sa va incurajati echipa sa le valorifice cat mai des.
Aceasta abordare este utila si in gestionarea stresului specific activitatii curente, dar mai ales atunci cand compania trece prin perioade de tranzitie cu impact major, precum o fuziune.
EVALUAREA ZONELOR DE STABILITATE
Pentru a determina Zonele de Stabilitate personale, este important sa identificati doua sau trei optiuni pentru fiecare din cele cinci categorii de mai sus. Ulterior, selectati acea optiune care ofera cele mai satisfacatoare raspunsuri la intrebarile de mai jos, ajutandu-va in lupta pentru combaterea stresului:
🔵 Cat de stabile sunt? (ex.: persoana de stabilitate va fi intotdeauna alaturi de dumneavoastra?; cafeneaua preferata va exista pe termen lung?). Este important sa alegeti persoane, locuri si obiecte care nu se vor schimba in acelasi ritm cu restul lumii, pentru a va asigura stabilitatea. Alegeti optiunea optima tinand cont de criteriile: consecventa, fiabilitate si confort.
🔵 In ce masura le puteti controla? Puteti implementa schimbari cand doriti?
🔵 Petreceti suficient de mult timp pentru a alimenta aceste zone de stabilitate? Va fi necesar sa investiti timp in dezvoltarea si mentinerea Zonelor de Stabilitate, in special cand este vorba de persoane. Daca nu dispuneti de timpul sau dorinta de a investi in aceste relatii, locatii sau obiecte, este posibil sa descoperiti ca, in timp, acestea nu mai sunt atat de reconfortante precum erau initial.
🔵 Zonele de Stabilitate se vor mentine constante si stabile in timp? Unicul element de care puteti fi sigur vreodata este schimbarea. Desi va doriti elemente stabile in viata dvs., care sa nu se modifice rapid, veti descoperi in timp ca lucrurile se schimba. Zonele de Stabilitate alese sunt capabile sa treaca testul timpului?
Crearea Zonelor de Stabilitate pentru echipa dumneavoastra este importanta in special in perioadele de schimbare; pentru a face posibil acest lucru este important sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:
- asigurati-va ca membrii echipei dumneavoastra isi respecta pauzele de pranz;
- incurajati membrii echipei sa nu lucreze peste noapte si in week-end;
- aveti in vedere furnizarea de seminarii de gandire pozitiva, leadership sau delegare;
- luati in considerare oferirea de stimulente pentru ca membrii echipei sa participe la exercitii fizice.
CONCLUZII
Stresul este modul in care organismul raspunde la orice fel de solicitare sau amenintare. Atunci cand simtiti un pericol – fie ca este real sau imaginar – corpul va genera un raspuns pentru a-l combate si pentru a va proteja, prin sporirea concentratii, a entuziasmului sau a motivatiei. Dar, dupa un anumit punct, stresul inceteaza sa mai fie util si incepe sa provoace daune majore sanatatii, dispozitiei, productivitatii si calitatii vietii dumneavoastra.
Atat mediul social, cat si cel de afaceri par sa se schimbe foarte rapid. Gestionarea acestor schimbari este o sursa semnificativa de stres si va poate face sa va simtiti coplesit. De aceea, avand la dispozitie zone familiare si sigure veti putea gestiona mai usor situatiile stresante.
Zonele de Stabilitate va pot ajuta in lupta pentru combaterea stresului la locul de munca, dar si din viata personala. Zonele de Stabilitate va pot oferi un sentiment de siguranta si va pot proteja din punct de vedere psihologic impotriva impactului schimbarilor din jur.
In orice tip de activitate profesionala este important ca angajatii sa-si cunoasca Zonele de Stabilitate. Daca sunteti responsabil pentru o echipa si aceasta se afla in dificultate din punct de vedere al acceptarii schimbarii, atunci puteti informa membrii echipei in privinta zonelor de stabilitate si ii puteti sustine in identificarea modalitatilor de a le valorifica in momente dificile. Facand acest lucru, angajatii isi pot reinnoi energia cognitiva si vor putea face fata mai usor stresului generat de schimbare.
BIBLIOGRAFIE
- Jane Weightman, Managing People, CIPD Publishing, 2004
- Law, Sue, Glover, Derek, Educational Leadership & Learning: Practice, Policy and Research, McGraw-Hill Education (UK), 2000
- Karl Albrecht, Stress and the Manager, Simon and Schuster, 2010
- Peg Dawson, Richard Guare, The Smart But Scattered Guide to Success: How to Use Your Brain’s Executive Skills to Keep Up, Stay Calm, and Get Organized at Work and at Home, Guilford Publications, 2016
- Alvin Toffler, Heidi Toffler, Revolutionary Wealth, Knopf Doubleday Publishing Group, 2006
- Jane Cranwell-Ward, Managing stress, Gower, 1987
- Marlier, C. Parker, Mobilizing Teams International, Engaging Leadership: Three Agendas for Sustaining Achievement, Springer, 2009
- Keith Porter, Paul Smith, Roger Fagg, Leadership and Management for HR Professionals, Routledge, 2007
