Ce stil de învățare vi se potrivește? – Metode de memorare
Cum rețineți mai ușor o informație? Preferați să vă fie prezentată vizual sau oral? Metoda VAK permite descoperirea unui stil de învățare propriu, precum și identificarea și optimizarea tehnicii de învățare specifice membrilor echipei dumneavoastră.
Modelul Stilurilor de Învățare VAK prezintă cele trei modalități senzoriale de a învăța: învățarea vizuală, învățarea auditivă și învățarea kinestezică. Cunoscând stilul de învățare al membrilor echipei dumneavoastră, care este similar cu modul în care percep lumea înconjurătoare, puteți comunica eficient, mesajele devenind mult mai clare și ușor de înțeles.
Modalități de învățare
Stilurile de învățare reprezintă modurile diferite prin care oamenii învață și procesează informațiile. Există mai multe teorii despre aceste stiluri, însă cele mai cunoscute sunt cele trei propuse de Neil Fleming: vizual, auditiv și kinestezic.
Modelul Stilurilor de Învățare VAK, dezvoltat de Barbe, Milone și Swassing în anii ’20 pe baza unor cercetări anterioare, clasifică principalele modalități de învățare în: vizuală, auditivă și kinestezică.
Ulterior modelul a fost extins de profesorul Neil Fleming, care a introdus Metoda VARK, adăugând stilul de învățare prin citire/scriere. Conform acestei teorii, există patru tipuri principale de învățare: vizual, auditiv, citire/scriere și kinestezic.
Persoanele care preferă să învețe prin citire și scriere asimilează cel mai bine informațiile prezentate sub formă de text și au tendința de a realiza liste, de a citi definiții și de a rezuma ideile în propriile cuvinte.
Nu există un stil de învățare corect sau greșit. Conform modelului VAK, fiecare persoană are un stil de învățare dominant, dar, în realitate, majoritatea combină elemente din toate cele trei stiluri. Fiecare individ are propriile puncte forte și preferințe, iar nimeni nu utilizează exclusiv un singur stil.
Cunoscând stilul sau stilurile de învățare care vi se potrivesc puteți alege metodele care vă ajută cel mai bine să rețineți și să înțelegeți informațiile.
Descoperirea unui stil de învățare potrivit
Conform modelului VAK, majoritatea adulților combină următoarele trei stiluri de învățare:
- Învățarea vizuală: persoana cu acest stil dominant de învățare reține informațiile mai bine când acestea îi sunt prezentate prin imagini, simboluri, grafice, diagrame sau hărți.
- Învățarea auditivă: persoana cu acest stil dominant de învățare preferă să învețe ascultând vocea profesorului, discuția de grup, piesa de teatru sau chiar propria voce, repetând cele spuse de trainer.
- Învățarea kinestezică: persoana cu acest stil dominant de învățare preferă să învețe prin simțul tactil, experimentând, construind o machetă, manipulând un prototip, realizând proiecte ori experimente etc.
Dacă nu a fost identificat încă stilul de învățare utilizat cu precădere, acesta poate fi descoperit analizând următoarele situații:
- amintiți-vă de perioada în care învățați pentru școală – răspunsul dumneavoastră la o problemă sau provocare era să schițați ceva pe o bucată de hârtie (vizual), să discutați despre subiect (auditiv) sau să construiți un model ori o prezentare tangibilă a problemei (kinestezic)?
- analizați modul de reacție în situații tensionate – când o situație nemulțumește, există tendința de a reveni la stilul de comunicare preferat: privirea interlocutorului în ochi (vizual), un discurs telefonic (auditiv), lovirea mesei (kinestezic) sau redactarea unui e-mail (citire/scriere)?
- imaginați-vă o situație inconfortabilă – de exemplu, pierderea într-un oraș necunoscut noaptea; soluția aleasă ar fi utilizarea unei hărți (vizual), solicitarea de indicații (auditiv) sau continuarea mersului până la destinație (kinestezic)?
- reflectați la ultima prezentare urmărită – ce a rămas cel mai clar în memorie: graficele sau elementele vizuale (vizual), cuvintele prezentatorului (auditiv) sau momentele interactive (kinestezic)?
Conform studiilor, fiecare persoană are unul sau două stiluri de învățare dominante, utilizate pentru a reține rapid informațiile. Totuși, stilul de învățare poate varia în funcție de contextul și de tematica abordată.
Învățarea vizuală
După cum sugerează și numele, persoanele cu un stil de învățare vizual înțeleg și rețin cel mai bine informațiile prezentate într-o formă vizuală. Aceștia preferă să intre în contact cu informațiile prezentate într-un mod atractiv din punct de vedere vizual, în defavoarea unui format standard scris.
Persoanele care învață în acest mod au tendința de a acorda o atenție deosebită detaliilor și limbajului non-verbal și adesea fac conexiuni pentru a procesa mai bine informațiile.
În ceea ce privește tehnica de învățare prezentările grafice sunt cele mai eficiente pentru cei care învață vizual. Acestea includ:
- ilustrații, grafice și diagrame
- videoclipuri, animații, documentare și emisiuni
- demonstrații
- texte colorate
Învățarea auditivă
Cei care învață auditiv tind să stocheze cel mai bine informațiile prezentate pe cale orală. În loc să se implice activ sau să ia notițe, ei preferă să asculte cum alții prezintă informațiile și apoi, de obicei, sunt capabili să le reproducă.
Acest lucru se realizează de obicei prin intermediul discuțiilor de grup. Unii cursanți consideră, de asemenea, că citirea cu voce tare a informațiilor îi poate ajuta să le rețină mai repede.
Din cauza nevoii lor de a asculta cu atenție prelegerile sau informațiile, este esențial ca aceștia să poată studia într-un mediu liniștit, departe de distrageri și de orice alte zgomote care le-ar putea afecta concentrarea.
Odată ce au găsit liniștea necesară pentru a studia, unele dintre cele mai eficiente modalități includ:
- prelegeri, podcasturi și cărți audio
- înregistrarea vocală a informațiilor
- repetiții verbale
Învățarea kinestezică
Practica este o componentă importantă pentru cei cu un stil de învățare kinestezic. Aceștia preferă să experimenteze fizic și să manipuleze direct obiectele și materialele, pentru a înțelege mai bine cum funcționează lucrurile. De obicei, mișcarea și activitățile spontane sunt importante pentru a le menține implicarea.
Persoanele kinestezice au tendința de a se bucura și de a se dezvolta la disciplinele mai practice, cum ar fi arta, sportul și designul.
Metodele de studiu recomandate pentru cei care învață kinestezic includ:
- experimente și proiecte
- activități fizice (ex.: mersul pe jos și citirea notițelor)
- flashcards
Optimizarea stilului de învățare
Trainingurile sunt, de regulă, responsabilitatea departamentului de Resurse Umane, însă, în calitate de manager, există oportunitatea de a oferi sesiuni de training, coaching, scurte informări sau exerciții de team-building la nivelul echipei.
Înțelegerea stilurilor de învățare VAK contribuie la realizarea acestor activități într-un mod mult mai eficient.
Pentru a desfășura cu succes sesiuni de training, coaching, team-building sau pentru a prezenta un nou proiect ori o nouă strategie este recomandat să se utilizeze un mix de instrumente și metode care să răspundă nevoilor membrilor echipei, indiferent de stilul de învățare preferat:
- utilizarea suporturilor vizuale (prezentări grafice, materiale video, diagrame) pentru cei cu stil vizual
- integrarea explicațiilor orale, a dezbaterilor și a studiilor de caz pentru cei cu stil auditiv
- introducerea exercițiilor practice, a simulărilor și a activităților interactive pentru cei cu stil kinestezic
ali și ar putea considera că le este mai ușor să își ia notițe folosind Hărți Conceptuale. Acestea presupun un proces de defalcare/structurare a subiectelor complexe în bucăți ușor de gestionat, în care informația este mai ușor de asimilat și reținut. Hărțile Conceptuale pot fi mai eficiente dacă sunt îmbogățite cu culori și imagini adiționale.
- Expresia „o imagine face cât 1.000 de cuvinte” se aplică în special celor care învață vizual.
- Cei care preferă învățatul auditiv reacționează mai bine la discuții de grup și explicații verbale; pentru aceștia este utilă includerea unui brainstorming, dezbaterea sau relatările de tip povestire în cadrul sesiunilor de training.
- Persoanele cu stil de învățare kinestezic se dezvoltă prin activitate; o tehnică potrivită pentru aceștia este includerea jocului de rol (role-play) în procesul de învățare. Scoaterea membrilor echipei din sala de curs și implicarea lor în activități de echipă poate fi, de asemenea, eficientă.
Înțelegerea acestor preferințe oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care poate fi construită o prezentare eficientă, incluzând activități adaptate pentru toate cele trei stiluri de învățare.
Identificarea stilului de învățare în echipă
Un pas esențial în optimizarea proceselor de formare și dezvoltare profesională este identificarea stilului de învățare al fiecărui membru din cadrul echipei. Într-un mediu organizațional dinamic, recunoașterea și valorificarea acestor diferențe poate contribui la creșterea semnificativă a eficienței proceselor de training și la consolidarea coeziunii echipei.
O metodă consacrată și frecvent utilizată în acest sens este metoda VAK, care permite clasificarea preferințelor de învățare în trei categorii majore: vizual, auditiv și kinestezic. Aplicarea metodei VAK în cadrul unui proces de diagnoză a echipei oferă informații valoroase despre modul în care angajații percep și procesează informațiile.
Stilurile de învățare pot fi determinate fie prin chestionare standardizate, fie prin metode observaționale, în cadrul unor activități practice sau simulări. De exemplu, evaluarea poate urmări modul în care membrii echipei reacționează la diferite tipuri de stimuli în cadrul sesiunilor de formare:
- cei cu stil de învățare vizual tind să își canalizeze atenția către materiale grafice, prezentări vizuale sau diagrame;
- cei cu stil auditiv preferă discuțiile și explicațiile verbale;
- cei cu stil kinestezic răspund mai bine la activități interactive și experiențe practice.
Pentru obținerea unor rezultate relevante este recomandată utilizarea unor instrumente validate științific, cum ar fi chestionarele bazate pe metoda VAK sau extensia acesteia – metoda VARK, care include și stilul citire/scriere.
În cadrul unui studiu de piață sau în procesele de audit organizațional includerea acestor instrumente în faza de diagnoză ajută la configurarea unor programe de formare personalizate, adaptate la diversitatea de stiluri de învățare existente într-o echipă.
Înțelegerea și identificarea corectă a stilului de învățare al angajaților devine un avantaj competitiv, contribuind la optimizarea comunicării interne și la creșterea performanței globale a echipei.
Exemple concrete de activități și tehnici
Pentru a maximiza eficiența procesului de învățare și pentru a valorifica pe deplin beneficiile oferite de metoda VAK este esențială adaptarea activităților și tehnicilor de training la specificul fiecărui stil de învățare identificat în cadrul echipei.
Integrarea unor metode variate, aliniate cu preferințele individuale, conduce la creșterea nivelului de implicare și la consolidarea retenției informațiilor.
Următoarele exemple de activități sunt recunoscute pentru eficiența lor în corelare cu cele trei stiluri de învățare principale propuse de metoda VAK:
Pentru persoanele cu stil de învățare vizual se recomandă utilizarea de:
- prezentări PowerPoint și materiale vizuale cu impact ridicat;
- hărți conceptuale și infografice pentru sintetizarea informațiilor;
- utilizarea de culori, simboluri și scheme logice pentru evidențierea relațiilor dintre concepte;
- materiale video (documentare, studii de caz filmate) pentru susținerea procesului de învățare.
Pentru cei care adoptă un stil de învățare auditiv, tehnicile eficiente includ:
- sesiuni de brainstorming și dezbateri structurate;
- podcasturi și materiale audio cu conținut educațional;
- prelegeri, discuții ghidate și storytelling ca metodă de consolidare a cunoștințelor;
- grupuri de discuții și prezentări orale în cadrul echipei.
Pentru persoanele cu stil de învățare kinestezic este recomandată integrarea următoarelor activități:
- exerciții de tip role-play și simulări de situații practice;
- workshopuri care implică manipularea materialelor și prototipurilor;
- jocuri de echipă și activități outdoor cu componentă aplicativă;
- exerciții hands-on, cum ar fi construirea de modele, testarea unor procese sau crearea de proiecte experimentale.
Alegerea acestor tehnici trebuie să țină cont de diversitatea stilurilor de învățare din cadrul echipei. De aceea, un plan de training bine structurat va integra metode care să stimuleze simultan toate cele trei dimensiuni ale metodei VAK, astfel încât fiecare participant să se regăsească într-un mediu propice pentru dezvoltare.
Aplicarea acestor practici în organizații nu doar că îmbunătățește procesul de învățare, ci contribuie semnificativ la creșterea nivelului de satisfacție și retenție a angajaților, aspecte relevante în cadrul oricărui studiu de piață privind performanța resurselor umane.
Concluzii
Modelul VAK se menține printre cele mai utilizate instrumente în rândul profesorilor și trainerilor datorită simplității și aplicabilității sale intuitive.
Una dintre limitările frecvent menționate ale acestui model constă în faptul că, deși este recunoscută diversitatea modurilor în care indivizii asimilează și rețin informațiile, nu există suficiente dovezi care să susțină ideea că un proces de formare devine automat mai eficient dacă este construit exclusiv în funcție de un anumit stil de învățare.
În procesul de învățare intervin numeroși factori suplimentari, precum: capacitatea cognitivă individuală, nivelul de pregătire tehnică, gradul de interes pentru subiectul abordat și caracteristicile mediului educațional.
Sesiunea de instruire necesită un grad ridicat de flexibilitate, adaptându-se nu doar preferințelor legate de stilurile de învățare, ci și situațiilor concrete și particularităților participanților.
Prin urmare, în proiectarea unui training sau a unei prezentări, este recomandată integrarea unui set variat de metode și instrumente, menite să răspundă nevoilor unui public eterogen, astfel încât toate categoriile de participanți să fie stimulate, indiferent de stilul de învățare predominant. Această abordare asigură o livrare echilibrată și eficientă a conținutului, în acord cu principiile propuse de metoda VAK.
