SASE PALARII GANDITOARE BONO – metoda interactiva in rezolvarea problemelor
Cuprins
Cele Sase Palarii Ganditoare BONO constituie o metoda interactiva in rezolvarea problemelor, ce combina sase moduri de procesare a informatiei. Ele nu sunt etichete pentru tipuri de oameni. Purtand mental fiecare palarie si schimband-o, puteti usor sa va concentrati sau sa va focalizati gandirea intr-o conversatie sau intr-o sedinta pe unul din cele sase moduri de gandire.
In gandirea traditionala adversariala, A si B sunt in conflict. Fiecare parte critica punctul de vedere al celuilalt. Metoda Sase Palarii Ganditoare BONO (Six Thinking Hats®) permite Gandirea Paralela. Ambii A si B poarta fiecare palarie impreuna, in timp ce exploreaza fiecare parte a problemei. Confruntarea adversariala este inlocuita cu explorarea cooperativa a subiectului.
DESCRIEREA CONCEPTULUI SASE PALARII GANDITOARE BONO
- Metoda celor Sase Palarii Ganditoare BONO (Six Thinking Hats) vine de la parintele conceptului gandirii laterale, Edward de Bono, personalitate inclusa intr-un top al celor 100 de oameni care au schimbat istoria lumii. Teoriile si conceptele lui au fost preluate si aplicate in sistemele de educatie din mai multe tari. De asemenea, sunt folosite si in sectorul privat, in cadrul unor companii importante de pe toate continentele lumii.
Edward de Bono a pornit in demersul sau de a concepe aceasta metoda de la observatia ca, in interiorul nostru, incercam sa facem prea multe lucruri deodata: suntem asaltati si uneori chiar coplesiti de prea multa informatie, de emotii, de procese logice, de dorinte, de pusee creative. El aseamana aceste situatii cu incercarea de a jongla cu prea multe mingi. Ca atare, a urmarit sa aduca o ordine necesara in aceste procese. Este o metoda interactiva, de stimulare a creativitatii participantilor, care se bazeaza pe interpretarea de roluri in functie de palaria aleasa.
APLICAREA CONCEPTULUI SASE PALARII GANDITOARE BONO
Pentru a implementa aceasta metoda interactiva in rezolvarea problemelor, este important sa definim in prima faza cum trebuie sa se comporte cel care „poarta” una din cele 6 palarii ganditoare:
Palaria alba
- Cel ce poarta palaria alba trebuie sa-si imagineze un computer care ofera informatii si imagini atunci cand acestea i se cer. Calculatorul este neutru si obiectiv. Nu ofera interpretari si opinii.
Cand „poarta” palaria alba, ganditorul trebuie sa imite computerul; sa se concentreze strict pe problema discutata, in mod obiectiv, respectiv sa relateze exact datele.
Palaria rosie
- Purtand palaria rosie, ganditorul poate spune: „Asa simt eu in legatura cu…”. Aceasta palarie legitimeaza emotiile si sentimentele ca parte integranta a gandirii. Ea face posibila vizualizarea, exprimarea lor.
Palaria rosie permite ganditorului sa exploreze sentimentele celorlalti participanti la discutie, intrebandu-i care este parerea lor „din perspectiva palariei rosii”, adica din punct de vedere emotional si afectiv.
Palaria neagra
- Este palaria avertisment, concentrata in special pe aprecierea negativa a lucrurilor. Ganditorul palariei negre puncteaza ce este rau, incorect si care sunt erorile.
Explica ce nu se potriveste si de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greselile demersurilor propuse. Nu este o argumentare, ci o incercare obiectiva de a evidentia elementele negative. Se pot folosi formulari negative, de genul: „Dar daca nu se potriveste cu…”, „Nu numai ca nu merge, dar nici nu…”.
Palaria galbena
- Este simbolul gandirii pozitive si constructive, al optimismului. Se concentreaza asupra aprecierilor pozitive, asa cum pentru palaria neagra erau specifice cele negative. Exprima speranta; are in vedere beneficiile, valoarea informatiilor si a faptelor date.
Ganditorul palariei galbene lupta pentru a gasi suporturi logice si practice pentru aceste beneficii si valori. Ofera sugestii, propuneri concrete si clare.
Palaria verde
- Simbolizeaza gandirea creativa. Verdele exprima fertilitatea, renasterea.
Cautarea alternativelor este aspectul fundamental al gandirii sub palaria verde. Este folosita pentru a ajunge la noi concepte si noi perceptii, noi variante, noi posibilitati.
Palaria albastra
- Este palaria responsabila cu controlul demersurilor desfasurate. Este legata de abordarea care utilizeaza gandirea pentru a explora subiectul. Palaria albastra este dirijorul orchestrei si cere ajutorul celorlalte palarii.
Ganditorul palariei albastre defineste problema si conduce intrebarile, concentreaza si sintetizeaza informatiile pe parcursul activitatii si formuleaza ideile principale si concluziile. Monitorizeaza jocul si are in vedere respectarea regulilor.
Cum functioneaza aceasta metoda in cazul rezolvarii problemelor?
AVANTAJELE METODEI SASE PALARII GANDITOARE BONO
Avantajele metodei celor Sase Palarii Ganditoare
- stimuleaza creativitatea participantilor, gandirea colectiva si individuala;
- dezvolta capacitatile sociale ale participantilor, de intercomunicare si toleranta reciproca, de respect pentru opinia celuilalt;
- incurajeaza si exerseaza capacitatea de comunicare a ganditorilor;
- dezvolta competentele inteligentei lingvistice, inteligentei logice si inteligentei interpersonale;
- este o tehnica usor de folosit, aplicabila unei largi categorii de varste;
- poate fi folosita in diferite domenii de activitate si discipline;
- este o strategie metacognitiva ce incurajeaza indivizii sa priveasca conceptele din diferite perspective;
- determina si activeaza comunicarea si capacitatea de a lua decizii;
- incurajeaza gandirea laterala, gandirea constructiva, complexa si completa.
Marele avantaj al acestei metode este acela ca dezvolta competentele inteligentei lingvistice, inteligentei logice si inteligentei interpersonale.
Utilizarea tuturor resurselor
Cu metoda Sase Palarii Ganditoare, experienta si cunostintele tuturor membrilor grupului sunt utilizate pe deplin. Fiecare se uita si lucreaza in aceeasi directie, spre deosebire de argumentare sau discutiile libere. In cazul argumentarii, fiecare parte vrea sa castige.
Economisirea timpului
Metoda Sase Palari Ganditoare reduce timpul alocat sedintelor cu pana la 75%. In gandirea obisnuita, traditionala, daca cineva spune ceva, tu trebuie sa raspunzi, chiar daca numai din politete. Cu gandirea paralela, toti se uita in acelasi timp in aceeasi directie. Nu trebuie sa raspunzi la ceea ce a spus ultima persoana. Pur si simplu, adaugi alta idee in paralel. La final, subiectul este explorat repede si in intregime.
Indepartarea ego-ului
Cel mai mare obstacol in calea unei gandiri rapide si eficiente este, probabil, propriul ego. In general, tindem sa folosim gandirea pentru a intari, consolida, lauda propriul ego. Gandirea este folosita pentru a ataca gandirea altora, pentru a exprima pozitii antagonice personale.
Organizarea echipei
Confuzia este cel mai mare dusman al unei gandiri bune, de calitate. Noi incercam sa facem prea multe deodata. Ne uitam la informatii, suntem afectati de sentimente, cautam idei noi, vrem sa fim precauti, vrem sa gasim beneficii si toate in acelasi timp. Este mult mai usor sa facem totul pe rand cu metoda celor Sase Palarii.
CONCLUZII
Un manager de proiect este produsul imbinarii factorilor mentionati mai sus. O parte dintre acesti factori sunt innascuti, o mare parte se invata si se exerseaza. Un manager de proiect, prin experienta sa, devine excelent tocmai pentru ca in timp reuseste sa acumuleze suficiente elemente astfel incat sa poata duce la bun sfarsit un proiect, indiferent de durata, termene limita, resurse, obiective. In acelasi timp, trebuie tinut cont ca fiecare proiect este unic. Oricat de bun sau experimentat ar fi un manager, fiecare proiect vine cu contextul lui, cu riscurile lui, cu obstacolele lui.
In unele organizatii, managerul de proiect este raspunzator pentru succesul proiectului, dar nu are nivelul potrivit de responsabilitate. Managementul unei echipe intr-o organizatie matriciala (o combinatie de structuri in care apare o dubla subordonare) trebuie sa faca managementul unui proiect utilizand angajati asupra carora nu are responsabilitate manageriala.
De asemenea, poate descoperi ca abilitatea sa de a rezolva problemele este diminuata pentru ca nu are o pozitie suficient de inalta in ierarhia organizatiei si trebuie sa se bazeze de cele mai multe ori pe ajutorul managementului. In alte cazuri, capacitatea sa de a fi inovativ si flexibil este restransa de politici organizationale si inertie. Toate aceste situatii pot fi cauze ale frustrarii.
O cale de a le gestiona este definirea rolurilor si responsabilitatilor ca parte a Definitiei Proiectului. Aceasta ajuta la definirea si gestionarea asteptarilor. De exemplu, daca managerul nu are autoritatea de aprobare a cheltuielilor sau bugetului, acest lucru trebuie specificat de la inceput, impreuna cu procesul necesar al aprobarii. In acest fel, daca problema apare, toata lumea va sti cine are autoritatea pentru a o rezolva.
Managerul de Proiect nu este un simplu executant de activitati, el trebuie sa inteleaga obiectivele strategice care au generat proiectul, pentru a putea lua decizii relevante pe parcursul fiecarei etape. Experienta arata ca abordarea strict tehnica a managementului de proiect poate conduce in cel mai bun caz la realizarea unor produse sau servicii performante, dar care nu neaparat indeplinesc strategia de afaceri a organizatiei.
Asa numitul „business awareness” (constientizarea afacerii) tinde sa devina un criteriu de selectie foarte important la alegerea unui manager de proiect, motiv pentru care toate abordarile moderne subliniaza necesitatea ca managerul de proiect sa detina cunostinte si abilitati in managementul general al afacerilor.
BIBLIOGRAFIE
- Edward De Bono, Six Thinking Hats, Penguin Books, 2016
- Edward De Bono, Parallel Thinking: From Socratic Thinking to de Bono Thinking, Penguin, 1995
- Jaya Jha, Sumary of Six Thinking Hats, Summary Town, 2016
- Diana Winstanley, Personal Effectiveness: A Guide to Action, CIPD Publishing, 2005
- Paul Sloane, The Leader’s Guide to Lateral Thinking Skills: Unlocking the Creativity and Innovation in You and Your Team, Kogan Page Publishers, 2006
- Rikki Hunt, Tony Buzan, Creating a Thinking Organization: Groundrules for Success, Gower Publishing, Ltd., 1999
- Catherine Mattiske, Creative Business Thinking, AudioInk, 2012
- Timothy M. Franz, Group Dynamics and Team Interventions: Understanding and Improving Team Performance, John Wiley & Sons, 2012